Generalităţi privind societăţile comerciale

Societăţile comerciale au fost şi sunt, în prezent, cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane şi financiare, atât pentru realizarea unor scopuri sociale, cât şi pentru satisfacerea unor interese personale ale înteprinzătorilor, ele contribuind la dezvoltarea comunicării, care a permis extinderea pieţelor cu toate consecinţele sale benefice asupra civilizaţiei moderne.

În România, înfiinţarea societăţilor comerciale, înclusiv cele înfiinţate de către de către persoane fizice sau juridice străine, este reglementată prin legea nr. 31, din 1990, privind societăţile comerciale.

Această lege reglementează cele mai importante etape privind diferitele forme de societăţi comerciale, cum ar fi:

 Înfiinţarea (constituirea) societăţilor comerciale;

 Funcţionarea societăţilor comerciale;

 Modificarea actului constitutiv al societăţii comerciale;

 Retragerea sau excluderea asociaţilor;

 Desfiinţarea, fuziunea, împărţirea sau divizarea societăţilor comerciale;

 Falimentul societăţilor comerciale.

În înţelesul legii amintite, sunt stabilite 5 forme de constituire a societăţilor comerciale:

1. societate în nume colectiv;

2. societate în comandită simplă;

3. societate pe acţiuni;

4. societate în comandită pe acţiuni;

5. societate cu răspundere limitată.

Societăţile enunţate sunt persoane juridice distincte de persoana proprietarilor (asociaţi sau acţionari). Ele îşi desfăşoara activitatea în nume propriu, au conducere şi sediu proprii. Societatea comercială dobândeşte personaliate juridică prin încheirea unor formalităţi cerute de lege. Aceste formalităţi se întemeiază, după caz, pe contractul de societate şi/sau statutul societăţii.

1.2. Societatea în nume colectiv

Cel mai important factor în constituirea unei societăţi în nume colectiv estecolaborarea strânsă între asociaţi. Conform legii nr. 31/1990, pentru contituirea unei societăţi în nume colectiv sunt necesare cel puţin două persoane fizicesau juridice. Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să conţină minimal, în mod obligatoriu, conform legii, numele unuia dintre membrii şi acronimul formei societăţii.

Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru operaţiunile societăţii (răspund cu întreaga lor avere). Capitalul societăţii este divizat în părţi sociale şi format din aportul asociaţilor (bani şi/sau natură). Asociaţii participă direct la conducerea şi funcţionarea societăţii. În cazul acestui tip de societate nu este stipulat cuantumul minim al capitalului social de constituire. Acesta poate fi constituit prin contribuţii în natură (bunuri) ori prestări de servicii (muncă). Împărţirea beneficiilor/veniturilor între asociaţi se face direct proporţional cu cuantumul contribuţiei. Organul cel mai important al societăţii este Adunarea generală a asociaţilor, votul majorităţii acestora fiind hotărâtor.

Fiecare asociat are dreptul la un singur vot. Problemele curente ale societăţii sunt rezolvate de către unul sau mai mulţi asociaţi, desemnaţi de către Adunarea generală. Când aportul la capitalul social aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar faţă de societate şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor, decurgând din acest aport. Asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Cu aceeaşi majoritate asociaţii pot decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, afară de cazul în care administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv.

1.3. Societatea în comandită simplă

Asociaţii, care sunt minim doi, sunt grupaţi în două categorii:

1. comanditarii – care contribuie cu fonduri băneşti la organizarea activităţii comerciale, nu participă la conducerea societăţii, răspund pentru obligaţiile societăţii numai în limita capitalului social cu care au participat, numele lor nu poate fi inclus în denumirea firmei, primesc o parte din beneficiu;

2. comanditaţii – care administrează societatea, participă la conducerea firmei, răspund nelimitat (cu întreaga avere prezentă şi viitoare) şi solidar pentru obligaţiile şi pagubele societăţii, numele lor poate fi inclus în denumirea firmei, primesc dividende.

Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Se constituie prin contract de societate. Capitalul social este divizat în părţi sociale. Conform legii societăţilor comerciale, în documentele de constituire ale societăţii în comandită simplă trebuie numiţi cel puţin un comanditar şi un comanditant. Membri constitutivi ai societăţii în comandită simplă pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, în schimb comanditarii pot fi doar persoane fizice. În cazul denumirii societăţii în comandită simplă trebuie să apară numele unuia dintre comanditari şi acronimul tipului de societate comercială. Nu este stabilit un cuantum maxim sau minim pentru capitalul social aferent acestui tip de societate comercială. Hotărârile privitoare la societate sunt luate în cadrul şedinţelor Adunării generale. În acest caz, fiecare asociat are un drept de vot proporţional cu contribuţia sa. De asemenea, profitul este împărţit proporţional cu valoarea contribuţiei fiecărui asociat. Problemele curente ale societăţii sunt administrate de unul sau mai mulţi comanditari.

1.4. Societatea pe acţiuni

Este cea mai complexă şi mai dezvoltată formă de societate comercială. Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică. În urma modificărilor recente aduse Legii societăţilor comerciale introduse prin Legea 441/2006, capitalul statutar minim pentru o societate pe acţiuni este de 90.000 RON, (aproximativ 25.700 EUR). Acţiunile trebuie deţinute de cel puţin 2 (doi) acţionari, persoane fizice şi/sau persoane juridice (nu există prag maxim), şi poate fi deschisă participării publice sau private. Capitalul social este divizat în acţiuni de valori egale şi negociabile. Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 RON. Acţiunile sunt indivizibile. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Se constituie prin contract de societate şi statut. Asociaţii se numesc acţionari şi participă la capitalul social cu acţiuni. Acţionarii sunt obligaţi numai la plata acţiunilor lor. În conducerea societăţii, fiecare acţionar are un număr de voturi proporţional cu numărul şi puterea acţiunilor deţinute. Profitul societăţii se împarte acţionarilor sub formă de dividende, proporţional cu acţiunile deţinute.

În societatea pe acţiuni, capitalul social este reprezentat prin acţiuni emise de societate, care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător. Acţiunile vor cuprinde:

a) denumirea şi durata societăţii;

b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare şi numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;

c) capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi vărsămintele efectuate;

d) avantajele acordate fondatorilor.

1.5. Societatea în comandită pe acţiuni

Societatea în comandită pe acţiuni respectă, în foarte mare măsură, structura clasică a societăţii pe acţiuni. Singura diferenţă este asumarea responsabilităţii faţă de acţiuni. Similar cu societatea în comandită simplă, acţionarii sunt împărţiţi în comanditari şi comanditanţi. Administrarea societăţii este atribuită unuia sau mai multor comanditanţi. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Se constituie prin contract de societate şi statut cu cel puţin 5 acţionari. Capitalul social este împărţit în acţiuni.

Asociaţii se împart în:

1. comanditari: care sunt obligaţi numai la plata acţiunilor;

2. comanditaţi: care răspund nelimitat şi solidar.

Profitul obţinut se distribuie asociaţilor proporţional cu valoarea acţiunilor deţinute, sub formă de dividende/dobânzi.

1.6. Societatea cu răspundere limitată

Este cea mai răspândită formă de societate comercială în România. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Se constituie prin contract de societate şi statut. Capitalul social este divizat în părţi sociale. Asociaţii (maxim 50) sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale, fiecare parte socială dând dreptul la un vot. Părţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Administrarea societăţii se face de către unul sau mai mulţi administratori, care pot fi sau nu asociaţi. Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 RON (aproximariv 60 de euro) şi se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 RON. În cazul în care, într-o

societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaţilor. Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate. În societatea care se înfiinţează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate. O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată. O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană. Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate. Aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate.

1.7. Alte forme de organizare

Reprezentanţe

O reprezentanţă este de regulă înfiinţată de societatile străine în România pentru a desfăşura activităţi ce nu sunt de natură comercială cum ar fi publicitatea şi cercetarea de piaţă în numele societăţii-mamă. Reprezentanţele nu pot efectua activităţi comerciale în România. În vederea înregistrării unei reprezentanţe, societatea trebuie să se înregistreze la Direcţia Generală privind Politicile Comerciale din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi să plătească o taxă anuală de 1.200 USD pentru autorizaţie.

Sucursala unei societăţi străine

Sucursala unei societăţi străine nu are personalitate juridică proprie şi nici capital social. Fiind o unitate a societăţii mamă, activităţile desfăşurate de sucursală nu pot depăşi obiectul activităţilor efectuate de societatea mamă.

Consorţiu

Legislaţia internă permite încheierea unui contract de asociere în participaţiune. Potrivit acestui contract, părţile acţionează împreună în vederea îndeplinirii unui scop comun de afaceri. Această formă de activitate în România nu dă naştere unei persoane juridice. În general, una din părţi se ocupă de contabilitatea societăţii mixte.

Grup economic

Un grup economic reprezintă asocierea dintre două sau mai multe persoane fizice sau societăţi înfiinţate pe o perioadă determinată. Obiectivul principal constă în dezvoltarea activităţilor membrilor, dezvoltarea grupului în sine fiind secundară. Un grup economic nu poate avea mai mult de 20 de membri. Una din caracteristicile principale ale grupului economic este răspunderea solidară nelimitată a membrilor săi şi faptul că nu poate, direct sau indirect, deţine acţiuni în una din societăţile membrilor sau în alt grup economic. Un grup economic nu are dreptul de a emite acţiuni, obligaţiuni sau alte instrumente negociabile.

Grup economic european

Un grup economic european este similar unui grup economic, poate fi înfiinţat în orice stat membru şi poate opera în România prin intermediul filialelor, sucursalelor, reprezentanţelor sau a altor entităţi fără personalitate juridică, cu condiţia ca acestea să respecte legislaţia internă. Filialele şi sucursalele unui grup economic european trebuie să parcurgă aceeaşi procedură de înregistrare ca şi grupurile economice.

Societatea europeană

O societate europeană poate fi creată, în momentul înregistrării, în oricare din statele membre U.E., în conformitate cu Regulamentul CE 2157/2001. Legea europeană prevede ca statele membre să trateze o societate europeană ca pe o societate publică limitată, înfiinţată potrivit legilor din statul membru unde se află sediul social. Prin utilizarea unei societăţi europene, societăţile care funcţionează în câteva state membre se pot constitui într-o singură societate fără obligaţia de a respecta regulile diferite pentru fiecare ţară în care au filiale. Societăţile europene sunt potrivite doar în cazul societăţilor mari.

1.11. Funcţionarea societăţilor comerciale

În lipsă de stipulaţie contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerţului. Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.

Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. Aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi.

Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:

a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;

b) existenţa reală a dividendelor plătite;

c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;

e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv, le impun.

Intreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. În Uniunea Europeană extinsă, peste 25 de milioane de IMM-uri asigură peste 80 de milioane de locuri de muncă, reprezentând 99% din toate intreprinderile.

,,Categoria Intreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din intreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifra de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi/ sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE).

1.12. Mic glosar de termeni pentru infiintarea societatilor comerciale:

Acţionar = persoană fizică sau juridică care are în proprietatea sa una sau mai multe acţiuni ce atestă participarea sa la constituirea şi funcţionarea unei socieăţi pe acţiuni.

Acţiune = hârtie de valoare prin care se dovedeşte dreptul de proprietate al deţinătorilor acestora asupra unei părţi din capitalul social al societăţii care a emis-o şi, în virtutea căreia deţinătorul primeşte dividende.

Capital social = acţiuni şi alte titluri de valoare, sume în cont la bancă etc.

Dividend = parte din profitul societăţii care se acordă direct proporţional cu

valoarea acţiunii deţinute.

Parte socială = aportul unei persoane fizice sau juridice în formă bănească sau naturală, la formarea patrimoniului unei societăţi.

Patrimoniu = ansamblul drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic exprimate sub formă bănească, ce aparţin persoanelor fizice sau juridice.

Persoană juridică = asociere de persoane fizice, constituită potrivit legii, ce funcţionează pe bază de statut şi este înregistrată la organul de stat competent.